Cu emoție, despre întoarcerea la școală

Sunt subiectivă poate, dar școala este viață, sunt sigură de asta! De atâtea ori am primit confirmarea asta, încât mi-a fost simplu să pun pe hârtie bazele acestui scurt, dar cuprinzător testimonial. Am știut că școala este viață atunci când am fost elev, am râs, m-am întristat, m-am bucurat, am descoperit, am experimentat, am încercat, mi-am făcut prieteni, am colaborat, am comunicat. Am știut că școala este viață atunci când am ales să învăț și să lucrez în domeniul educației, pentru că a iubi școala înseamnă a iubi oamenii în general. Știu și acum că școala este viață, când merg în clasele care răsună minunat de vocile copiilor, atât de așteptate! Nu cred să fie moment mai plin de emoție pentru un profesor decât acela în care copiii să declare cât de mult iubesc școala.

Pentru acest nou început, am ales să merg printre copii și să îi ascult. E poate cea mai mare bucurie să aud chiar de la cei mai importanți actori educaționali, adică elevii, că întoarcerea la școală fizic și reluarea activităților altă dată rutiniere a reprezentat un moment important, plin de emoție, atât de necesar după multe luni petrecute în casă, în fața calculatorului.

Așa că, și acum, ca de fiecare dată, i-am ascultat pe copii. Și nu m-au dezamăgit! Las aici o parte din gândurile lor, exact așa cum mi le-au spus atunci când i-am întrebat cum este să fie iarăși, fizic, la școală:

La Liceul Teoretic Național, nu doar copiii sunt bucuroși de revederea cu școala, cu mediul atât de familiar, cu colegii și cu profesorii, ci și cadrele didactice, colegii mei, care au resimțit întoarcerea la școală ca pe ceva atât de mult așteptat. Obișnuitul de altădată revine ușor, ușor în viețile lor, deși bineînțeles, respectăm toate măsurile de siguranță și prevenție impuse. I-am întrebat care ar fi cel mai potrivit cuvânt pentru toată starea transmisă de întoarcerea la școală și cred că, majoritar, au ales entuziasm. 

Închei această scurtă incursiune cu două testimoniale ale colegelor mele și totodată cu convingerea că școala ne este mai dragă tuturor, acum, mai mult ca oricând!

După o mult prea lungă perioadă petrecută în mediul online, ne-am reîntors la școală. Emoția a fost ca într-o primă zi de școală, dintr-un an nou. Copiii au fost entuziasmați că pot socializa, că sunt înconjurați de colegi și de prieteni. Procesul educațional decurge mai lin atunci când suntem față în față, când putem empatiza cu elevii. Cu toate că perioada dificilă nu a trecut, încercăm să facem ca lucrurile să fie cât mai aproape posibil de normalitate. Mă bucur să fiu din nou printre copii și sper că vom continua orele la școală, fizic.

Anca Dumitriu, profesor învățământ primar LTN

Copiii au nevoie de interacțiune umană, mai ales la vârsta celor mici, de la clasa pregătitoare. Se observă cu ușurință că în sala de clasă sunt mult mai concentrați, acest lucru fiind, bineînțeles în avantajul procesului educativ. Este  minunat că putem avea contact vizual continuu, pentru că se pot urmări și completa, interacțiunea nonverbală fiind astfel valorificată din plin. A fost ușoară reîntoarcerea la școală, mai ales că noi, la Liceul Teoretic Național, am avut în primele zile ale vacanței o perioadă de acomodare, copiii au revenit treptat, au derulat activități recreative, și-au reîntâlnit colegii și profesorii.

Mădălina Stan, profesor învățământ primar LTN