Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române a ajuns în școala noastră
Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii.
Mihai Eminescu
În data 17 ianuarie, la Liceul Teoretic Național, a avut loc o dezbatere online legată de apariția Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM 3), la care au participat doamna Ioana Vintilă-Rădulescu, cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, și directoarea Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru RosettI”, Adina Dragomirescu, care ne-au prezentat noutățile apărute în dicționar.
Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române a apărut prima dată în 1982, a doua ediție revăzută și adăugită în anul 2005, iar ediția a treia a apărut anul acesta, având ca autori pe Ioana Vintilă-Rădulescu, Marina Rădulescu Sala (în faza inițială) şi Cristina Aranghelovici, de la Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române.
DOOM, ediția a III-a este o lucrare mult așteptată, necesară, de interes național, care va fi utilizată ca unică sursă pentru aplicare corectă a normelor academice în domeniul ortografiei limbii române. Dicționarul totalizează aproximativ 64.500 de cuvinte, dintre care în jur de 3.500 sunt nou introduse. Cum putem observa noutățile introduse? Noutăţile sunt marcate special în dicţionar cu „+”, iar modificările sunt marcate în volum cu „!”.
Membrii Catedrei de limbă și comunicare, din cadrul Liceului Teoretic Național, au adresat întrebări referitoare la „avalanșa” de anglicisme, auzite frecvent, este drept, în viața cotidiană. Cu toate acestea, limba este un organism viu, companiile multinaționale sunt o realitate, astfel că se justifică prezența unor termeni precum „deal”, „agreement”, „badge” sau „selfie”.
În plus, profesorii noștri de limba și literatura română au fost interesați de cuvintele nou introduse în DOOM 3, de corectarea unor erori privind scrierea și/sau pronunțarea formei tip a unor cuvinte sau unele forme flexionare precum: all right, all-inclusive, bluejeans, happening (subst.), vintage, off-the-record, off-road, exit-poll, pocher/poker, high-tech/hi-tech, cocktail/cocteil, index-indexuri (listă), indecși (deget arătător). La cuvintele de proveniență străină, când ultima literă nu se pronunță sau se pronunță diferit, se atașează cratima la plural sau la articol: show/show-ul, site/site-ul. Dacă ultima literă este K și se pronunță „c” sau Y și se pronunță „i”, articularea hotărâtă sau pluralul nu mai implică utilizarea cratimei: partyul, cowboyul.
Existau situații în DOOM 2 când erau acceptate, ca fiind corecte, două variante ale aceluiaşi cuvânt, în DOOM 3 s-a renunţat la una dintre acestea; de exemplu, s-a păstrat doar forma „profesor” cu accent pe e (nu pe ultima silabă).
„Am participat cu interes și cu plăcere la dezbaterea organizată online de Catedra de limba română de la Liceul Teoretic Național din București, la foarte scurt timp după publicarea ediției a III-a a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM 3). Este primul și, deocamdată, singurul eveniment de acest fel, care însă sperăm să se multiplice în perioada care urmează. Am apreciat cu atât mai mult această inițiativă, cu cât DOOM 3 nu a ajuns încă în școli și va mai trece timp până când normele lui vor deveni obligatorii în învățământ.
Participanții la discuții au făcut dovada unei bune cunoașteri a unor norme academice de finețe ale limbii române cuprinse în ediția precedentă, DOOM 2 (2005), conștienți de faptul că nu interesează numai ce aduce nou DOOM 3 și că trebuie respectate în continuare și acele norme din DOOM 2, rămase valabile și care se regăsesc ca atare în noua ediție.
Nici discuția noastră și nici rândurile de față n-ar putea epuiza complexa problematică a dicționarului. O serie de detalii se pot găsi într-un articol care va apărea în Tribuna învâțământului. Invit pe toți cei interesați, deopotrivă profesori și elevi, să adreseze prin mail orice întrebări în acest domeniu direct coordonatoarei dicționarului ([email protected]) sau prin serviciul de consultanță al Institutului de Lingvistică din București al Academiei Române ([email protected]).
Cum articolul de față se adresează precumpănitor tinerilor, dintre diversele aspecte legate de DOOM 3, mă opresc aici asupra unuia singur: abundența de cuvinte englezești cu care generația actuală își presară exprimarea curentă în limba română. Departe de mine gândul de a le „demonizaˮ. Însă aș pleda, pe de o parte, în favoarea adâncirii cunoașterii limbii engleze, dar și, pe de altă parte, a utilizării cu măsură a cuvintelor cu această proveniență în exprimarea în limba română. Și, mai ales, pentru o cât mai cuprinzătoare și nuanțată cunoaștere a limbii române, cu infinitele ei posibilități de expresie, care se poate dobândi, dincolo de ceea ce oferă școala, prin lecturi cât mai bogate, care îmbogățesc și cunoștințele, dar și abilitatea de a folosi o limbă română curată și expresivă.
Ioana Vintilă Rădulescu, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”
