În vestul județului Sălaj, la poalele Dealurilor Crasnei, pe valea râului Barcău se află localitatea cu cel mai scurt nume din România, respectiv comuna Ip.

A fost atestată documentar în anul 1208, când apărea sub denumirea de villa Ypu, iar denumirea actuală își are originea în anul 1854.
Alte denumiri purtate de localitate au fost Ipu, Iph, Ipp.
Comuna este formată din cinci sate, dintre care Ip este reședința de comună. La recensământul din anul 2021 avea o populație de 3288 locuitori, în scădere față de recensământul anterior. Peste 40% din locuitori sunt de etnie maghiară, urmați de români, rromi, slovaci etc.
Ca atracții turistice în comuna Ip menționăm Biserica reformată, Casele tradiționale țărănești, Situl arheologic din satul Cosinciu de Jos și Situl arheologic din satul Zăuan.
Accesul în comuna Ip se face pe drumul DN 19B între localitățile Șimleu Silvaniei și Suplacu de Barcău.

Delta Neajlovului sau Balta Comana face parte din Parcul Natural Comana ce aparține comunei Comana din județul Giurgiu. Este localizată în Câmpia Română între Municipiul București și Fluviul Dunărea. În apropierea confluenței dintre râul Neajlov și râul Argeș, din cauza energiei de relief scăzute, s-a format o zonă de tip deltaic cu brațe ale Neajlovului, cu ochiuri de apă, cu mici canale și grinduri pe care s-a dezvoltat o vegetație palustră. Delta Neajlovului adăpostește 141 specii de păsări, 19 specii de pești, 31 specii de mamifere (vidra) și diferite specii de plante (stuf, papură, nufăr, iris). Este considerată ca fiind a doua zonă din țară ca biodiversitate după Delta Dunării și cea mai mare zonă umedă din partea de sud a țării. În perioada 2009-2012 Administrația parcului a implementat proiectul 1Reconstrucția ecologică a Bălții Comana – Județul Giurgiu”, având ca scop realizarea unui dig-baraj de joasă înălțime pentru a asigura, astfel, un nivel permanent al apei. Delta Neajlovului se află la o distanță de aproximativ 30 kilometri de municipiul București, astfel poate fi o atracție turistică pentru locuitorii capitalei și din împrejurimi.

În luna mai 2026 se împlinesc 160 de ani de la instaurarea dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen în România, un moment esențial pentru formarea statului român modern?

Ziua de 10 mai a avut o dublă semnificație în istoria României: sosirea lui Carol I în 1866 și proclamarea independenței în 1877, fiind considerată mult timp ziua națională a țării?

În anul 1866, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, elitele politice românești au decis aducerea pe tron a unui principe străin, pentru a asigura stabilitate și recunoaștere internațională. Astfel, la 10 mai 1866, prințul german Carol din familia Hohenzollern-Sigmaringen a devenit domnitor al Principatelor Unite, punând bazele unei dinastii care avea să conducă țara timp de peste opt decenii?

Domnia lui Carol I (1866–1914) a fost una dintre cele mai importante din istoria României, marcând obținerea independenței în 1877 și proclamarea regatului în 1881. Sub conducerea sa, România a cunoscut o perioadă de modernizare accelerată: s-au construit căi ferate, poduri, instituții fundamentale ale statului și s-a consolidat sistemul constituțional?

Constituția din 1866, adoptată în timpul domniei lui Carol I, a fost una dintre cele mai moderne din Europa acelor vremuri și a pus bazele unui stat democratic și stabil?

Dinastia a fost continuată de Ferdinand I, supranumit „Întregitorul”, în timpul căruia s-a realizat Marea Unire din 1918, eveniment care a dus la formarea României Mari? Au urmat pe tron Carol al II-lea și apoi Mihai I, ultimul monarh al țării, care a abdicat în 1947, în contextul instaurării regimului comunist?

În fotografie sunt reprezentați Carol I și Elisabeta a României, împreună cu nepotul lor, Ferdinand I, principe moștenitor al României, și soția acestuia, Maria a României. Alături de ei se află copiii lor, între care viitorul rege Carol al II-lea.

Sursă foto: Biblioteca Academiei Române

Pădurea Hoia Baciu sau „Pădurea bântuită”, ori „Cea mai înfricoșătoare pădure” de la noi și nu numai, așa cum mai este cunoscută, este localizată pe un deal în partea de vest a municipiului Cluj-Napoca. Are o suprafață totală de 295 hectare dintre care 12 hectare sunt protejate. Pădurea Hoia Baciu a căpătat și alte denumiri deoarece în interiorul său au loc diferite fenomene neobișnuite. Au apărut diverse legende și povești prin care se spune că este un loc bântuit, astfel pădurea a devenit un obiectiv turistic ce este vizitat atât ziua cât și noaptea. A fost inclusă pe o listă și în diverse topuri cu cele mai înspăimântătoare sau înfricoșătoare locuri din lume.

După anul 1960, pădurea a devenit faimoasă prin diferitele evenimente semnalate în incinta sa precum apariția unor sunete ciudate, voci, urme de oameni care se terminau brusc, fotografii în care apăreau diferite elemente inexplicabile și insesizabile cu ochiul liber, descărcarea acumulatorilor de la aparatele foto/video, pierderea semnalului de la telefonul mobil etc.

În urma acestor fenomene, să le spunem paranormale, vizitatorii i-au atribuit acestei pădurii numele de „Triunghiul Bermudelor din România”. Pădurea este formată din arbori precum stejar pufos, carpen, salcâm, gorun, pin, tei etc. iar o parte dintre ei au trunchiurile îndoite la bază.

Pădurea a fost studiată de mai mulți oameni de știință din diverse domenii precum biologie, chimie, tehnicieni militari, fotografi și chiar o echipă de la Discovery Channel a venit pentru a investiga fenomenele paranormale ce se petrec în această zonă.

Una dintre cele mai cunoscute mănăstiri din România este Mănăstirea Prislop.

Aceasta reprezintă unul dintre cele mai importante lăcașuri de pelerinaj ortodox și rugăciune din țară, fapt ce se datorează și părintelui Arsenie Boca, cel care este numit și „Sfântul Ardealului” și care are mormântul în incinta mănăstirii.

Mănăstirea este situată în județul Hunedoara, în apropierea localității Silvașu de Sus, la o distanță de aproximativ 10 kilometri de orașul Hațeg și la circa 30 de kilometri de orașul Hunedoara.

Martisor este un obicei străvechi al primăverii care își are rădăcinile în vremea imperiului roman și are originea în credințele și practicile agrare.
Sărbătoarea mărțișorului are loc în prima zi a lunii martie, considerată ca prima lună a primăverii.

La Roma, începutul anului nou se sărbătorea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului și al turmelor, zeu care personifica renașterea naturii.

În multe săpături arheologice din România s-au găsit mărțișoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani, sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb și roșu, erau înșirate pe ață și se purtau la gât.

Culoarea roșie, dată de foc, sânge și soare, era atribuită vieții, deci femeii. În schimb, culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor era specifică înțelepciunii bărbatului.

De altfel, șnurul pus pe Martisor exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii ca o permanentă mișcare a materiei. El semnifică schimbul de forțe vitale care dau naștere viului.

Culorile alb și roșu au rămas până în zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regăsite și la bradul de nuntă și înmormântare.

În credința populară mărțișorul simbolizează funia anului care adună, prin împletirea celor două fire, cele 365 de zile calendaristice.

Culorile alb și roșu reprezintă cele două anotimpuri opuse, iarnă și vară, care în vechile societăți tradiționale reprezentau anotimpuri de bază, primăvara și toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere.

Obiceiul spune ca mărțișorul trebuie ținut 9-12 zile și sa fie atârnat într-un pom înflorit pentru a aduce noroc și bunăstare celei care l-a purtat.

Conform credințelor bucovinene, mărțișorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia în timp ce urcă cu oile pe munte, asemănător firului vieții omului tors la naștere de către ursitoare.

În unele zone geografice, mamele leagă un Martisor cu o monedă de aur sau argint de mâna copiilor înainte de răsăritul zilei de 1 Martie, pentru a-i feri de boli.

Împletirea alb-roșie a șnurului se regăsește în steagul călușarilor, la bradul de nuntă, la podoabele junilor și în multe alte obiceiuri străvechi.

În Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată. Transilvănenii leagă șnurul alb-rosu de ferestre, uși și coarnele animalelor pentru a alunga duhurile rele.

În județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie vor deveni mai frumoși și mai sănătoși.

În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru a fi iubite. Tot aici, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților (în mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele).

În zona Moldovei pe 1 martie se oferă mărțișoare băieților de către fete, aceștia oferind, la rândul lor, fetelor mărțișoare de 8 martie (o mică diferență față de restul țării).

Via Transilvanica este considerată unul dintre cele mai spectaculoase trasee de drumeție la nivel mondial, legând Bucovina de Dunăre pe o distanță de aproximativ 1.400 km.

Drumul începe la Putna, în județul Suceava, traversează inima Transilvaniei și se încheie la Drobeta-Turnu Severin, în județul Mehedinți. Desfășurat pe teritoriul a 7 regiuni istorice și 10 județe, traseul străbate 12 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Pe parcurs, drumeții sunt ghidați de 950 de borne din andezit, sculptate artistic, care îi poartă prin peisaje sălbatice impresionante și prin sate românești autentice.

Inaugurat în anul 2022, Via Transilvanica traversează județele Suceava, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți. Destinat iubitorilor de mers pe jos și natură, traseul este cunoscut drept „drumul care unește” și oferă o experiență unică de descoperire a pădurilor neatinse, a patrimoniului cultural și a ecoturismului românesc. Parcurgând țara în diagonală, traseul leagă Mănăstirea Putna de malurile Dunării, trecând prin 107 unități administrativ-teritoriale.

De-a lungul Via Transilvanica pot fi vizitate numeroase obiective turistice deosebite, precum Poșmuș, Lacul Ursu din Sovata, Praid, Odorheiu Secuiesc, Sighișoara, biserica fortificată din Biertan, Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, Sarmizegetusa, Parcul Național Semenic – Cheile Carașului și Parcul Național Domogled–Valea Cernei.

Deși impresionant ca lungime, traseul este ușor de urmărit datorită bornelor unice din andezit, amplasate la fiecare kilometru, completate de marcaje vopsite și indicatoare direcționale. Recunoașterea internațională nu a întârziat să apară: Via Transilvanica a fost inclusă de revista Time în topul celor mai frumoase 100 de locuri de vizitat din lume, alături de destinații renumite precum La Maison Rabelais din Valea Loarei (Franța) și Cortina d’Ampezzo din Italia.

Delta Dunării se numără printre cele mai spectaculoase comori naturale ale României și reprezintă, fără îndoială, un loc cu o puternică încărcătură emoțională pentru mulți români. Dacă nu ai vizitat-o încă, merită să o incluzi pe lista ta de călătorii înainte de a-ți forma o opinie despre frumusețea autentică a spațiului românesc. Această întinsă deltă adăpostește peste 300 de specii de păsări și pești, iar bogăția faunei, peisajele deosebite, plimbările pe canale, preparatele tradiționale savuroase și vegetația luxuriantă sunt doar câteva dintre motivele pentru care ar trebui văzută cel puțin o dată în viață.

Dacă nu te-am convins încă, iată câteva informații mai puțin cunoscute:

• Este a doua cea mai mare deltă fluvială din Europa, după Delta Volgăi din Rusia.
• Aici pot fi observați pelicani, cormorani, precum și numeroase specii de rațe și gâște.
• Reprezintă un punct esențial de popas pentru multe păsări migratoare.
• Este inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO și beneficiază de protecție legală pentru conservarea valorii sale ecologice unice.
• În Deltă se află mai multe sate orientate spre ecoturism, unde te poți caza la localnici și te poți bucura de gastronomia tradițională la prețuri accesibile.

Cunoscută și sub denumirile de ”Cascada Miresii” sau ”Cascada de la Vidra”, acest obiectiv turistic natural este localizat în comuna Vidra, satul Nemeș, în nord-vestul județului Alba, în Munții Apuseni. Reprezintă o rezervație peisagistică cu o suprafață de 5 hectare. Pe un masiv stâncos calcaros se realizează căderea de apă de la aproximativ 18 metri înălțime, având o lățime de 25 metri. Abruptul calcaros de vârstă paleozoică de pe care se scurge apa încadrat într-o pădure de amestec (fag și conifere) dau o frumusețe aparte zonei. În timp, stânca alcătuită din calcar peste care cade cascada, își modifică forma din cauza proceselor de eroziune și depunere. Accesul la cascadă este facil, aceasta aflându-se la 500 metri de la drumul DJ 762 ce duce în comuna Avram Iancu, fiind astfel accesibilă pe tot parcursul anului.

Cunoscută și sub denumirile de ”Cascada Miresii” sau ”Cascada de la Vidra”, acest obiectiv turistic natural este localizat în comuna Vidra, satul Nemeș, în nord-vestul județului Alba, în Munții Apuseni. Reprezintă o rezervație peisagistică cu o suprafață de 5 hectare. Pe un masiv stâncos calcaros se realizează căderea de apă de la aproximativ 18 metri înălțime, având o lățime de 25 metri. Abruptul calcaros de vârstă paleozoică de pe care se scurge apa încadrat într-o pădure de amestec (fag și conifere) dau o frumusețe aparte zonei. În timp, stânca alcătuită din calcar peste care cade cascada, își modifică forma din cauza proceselor de eroziune și depunere. Accesul la cascadă este facil, aceasta aflându-se la 500 metri de la drumul DJ 762 ce duce în comuna Avram Iancu, fiind astfel accesibilă pe tot parcursul anului.

Fotografiile realizate de Samoilă Mârza sunt singurele imagini autentice care surprind atmosfera și mulțimile de la Marea Unire?

Fotograful a reușit să realizeze doar cinci cadre în ziua de 1 Decembrie 1918, deoarece era ceață și lumină slabă, iar echipamentul său greoi, pe plăci de sticlă, făcea extrem de dificilă surprinderea momentelor istorice?

Samoilă Mârza a ajuns la Alba Iulia pe cont propriu, fără să fie trimis oficial, dar fotografiile sale au devenit documente istorice esențiale?

Samoilă Mârza a mers cu bicicleta circa 11 km, în dimineaţa de 1 Decembrie 1918, transportând pe portbagaj aparatul foto, trepiedul și clişeele de sticlă?

Dacă Samoilă Mârza nu ar fi fost prezent, nu am fi avut astăzi nicio fotografie originală de la Marea Unire, întrucât, fotograful oficial nu s-a prezentat la marele eveniment?

Deși nu a fost celebru în timpul vieții, astăzi, Samoilă Mârza este recunoscut ca un martor vizual al istoriei României, amintit ca „fotograful Unirii”?

Astăzi, aparatul de fotografiat se află la Muzeul Unirii din Alba Iulia?

Cele două obiective turistice naturale din Munții Bucegi sunt cunoscute atât la nivel național cât și internațional și atrag anual un număr foarte mare de turiști dornici să vadă creația naturii în decursul timpului. Apa, vântul și înghețul/dezghețul sunt principalii agenți modelatori care au contribuit la formarea celor două monumente naturale situate pe platoul Bucegilor la o atitudine de aproximativ 2200 metri. Cele două formațiuni geologice sunt alcătuite din roci sedimentare – conglomerate. ”Babele” mai sunt cunoscute și sub denumirea de ”ciupercile de piatră”, iar numele de ”Sfinx” se datorează asemănării sale cu un cap uman (privit numai din anumite unghiuri), ce măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime, dar și cu Sfinxul Egiptean.

Sfinxul și Babele, din Munții Bucegi, au fost subiectul unei dispute în instanță, ce a durat mai mulți ani, între județele Dâmbovița și Prahova pe tema revendicării celor două obiective turistice. În final instanța a dat câștig județului Dâmbovița.

Există numeroase legende cu privire la apariția celor două formațiuni geologice. Se spune că ar fi creația omului sau că între Sfinxul din Egipt și Sfinxul din Bucegi ar exista un tunel al timpului. Pe data de 28 noiembrie, lângă Sfinx, se adună mai mulți oameni deoarece se spune că la apusul Soarelui se formează o piramidă energetică cu rol tămăduitor.

Accesul pe platoul Bucegilor se face cu telecabina din orașul Bușteni sau cu autoturismul până la cabana Piatra Arsă, iar de aici se merge pe jos aproximativ 30-40 minute.

Cimitirul Vesel este situat în localitatea Săpânța din județul Maramureș și reprezintă un obiectiv turistic antropic important la nivel național și internațional. A fost fondat în anul 1935 de către sculptorul, poetul și pictorul Stan Ioan Pătraș (1908 – 1977), iar tradiția a fost continuată de către ucenicul lui pe nume Dumitru Pop-Tincu (1955 – 2022). Se spune că fondatorul acestui cimitir s-ar fi inspirat din cultura dacilor, unde moartea era considerată ca un eveniment vesel.

Primul epitaf funerar datează din anul 1935, iar ulterior s-au tot adăugat alte cruci, numărul acestora ajungând la 800. Crucile erau sculptate numai din lemn de stejar și pictate pe o singură parte sau pe ambele părți. Cele care sunt pictate pe ambele părți, descriu în versuri viața celui decedat, pe o parte, iar pe celalaltă parte este precizată cauza decesului.

Realizarea unei cruci durează câțiva ani deoarece după tăierea stejarului, lemnul este prelucrat și lăsat la uscat aproximativ 4 – 5 ani, iar ulterior se sculptează și se inscripționează cu imagini și diferite mesaje. Fondul de pe cruci, pe care sunt scrise mesajele, este albastru, de unde și denumirea de ”Albastru de Săpânța”.

Cimitirul Vesel, prin crucile sale considerate monumente de artă populară, reprezintă un adevărat muzeu în aer liber și este încadrat la Institutul Național al Patrimoniului în categoria monumente memoriale și funerare – grupa A – monument istoric de valoare națională și universală.

Formate în urmă cu aproximativ 2 milioane de ani, Cheile Dobrogei reprezintă unul dintre cele mai atractive și spectaculoase obiective turistice din Dobrogea. Situate în județul Constanța, în apropierea localității Cheia, sunt străbătute de drumul național DN 22 și de pârâul Vistorna (după alte surse pârâul Ghelengic), afluent al râului Casimcea.

Au fost incluse în anul 2007 într-o arie protejată alături de rezervațiile naturale Gura Dobrogei, Peștera Gura Dobrogei și Peștera La Adam, ultimele două au o importanță majoră din punct de vedere paleontologc și arheologic. Cheile Dobrogei prezintă un peisaj carstic uimitor, diferit de cel din Munții Carpați.

Valea largă și pereții din calcar, înalți de aproximativ 40 m, cu recifi de corali dau naștere unui peisaj mirific cu cel mai vechi sector de chei din România.

Localizați în partea de nord-vest a Podișului Dobrogei, mai exact în subunitatea Podișul Dobrogei de Nord considerată un mozaic petrografic, Munții Măcin s-au format în orogeneza hercinică și reprezintă cei mai vechi munți din România. Sunt alcătuiți din roci metamorfice (șisturi cristaline), magmatice și sedimentare. Prezintă o orientare nord-vest – sud-est. Prezintă înălțimi de peste 400 m în mai multe vârfuri, însă altitudinea maximă este de 467 m și se înregistrează în vârful Țuțuiatu, în apropiere de comuna Greci. Ocupă o suprafață de 217 km², au o lungime de aproximativ 45 km și o lățime maximă de circa 22 km. Se divid în trei sectoare, respectiv sectorul nordic (format din două șiruri de dealuri), sectorul sudic (format din două șiruri de dealuri) și sectorul sudic (format din mai multe șiruri de dealuri despărțite de văi seci). Vegetația este alcătuită din ierburi de stepă la baza munților și din pâlcuri de pădure formată din gorun, mojdrean, stejar pufos etc. Fauna este reprezentată prin diferite specii de păsări (șoimul dunărean), reptile (țestoasa dobrogeană, vipera cu corn dobrogeană), mamifere (popândău, hamster). Peisajele cu aspect ruiniform din Munții Măcinului se datorează procesului activ de dezagregare al rocilor. Au rezultat diferite forme precum monoliți de granit ce au fost erodați în timp și care au căpătat forme asemănătoare unor figurine extraterestre, precum „ou de dinozaur”. Există trasee de drumeție ce pot fi parcurse pe durata unei zile. Aici s-au filmat scenete pentru diferite filme western românești precum „Drumul oaselor”, „Trandafirul galben” etc.

La periferia stațiunii Geoagiu-Băi, din județul Hunedoara, este localizată una dintre cele mai frumoase atracții turistice din județ, respectiv Cascada Clocota. Aceasta s-a format pe râul Clocota, are o lățime de 22 m, iar diferența de nivel a căderii de apă este de aproximativ 20 m. În anul 2023 o parte din versantul cascadei, format din calcar și travertin, s-a prăbușit, însă în timp apa va remodela cascada. Râul Clocota colectează apa mai multor izvoare termominerale (16 izvoare) din zonă, astfel încât, în timpul iernii, apa râului nu îngheață. Pe versanții cascadei s-au dezvoltat organisme vegetale precum mușchi și plante agățătoare. Legenda spune că în perioada Imperiului Austro-Ungar un ofițer s-a îndrăgostit de o fată din zonă, iar părinții acesteia au obligat-o să se căsătoreasacă cu el, cu toate că ea iubea pe altcineva. Într-un final fata s-a aruncat de pe stânci în Cascada Clocota.

Comuna Fundata este localizată în extremitatea sudică a județului Brașov în culoarul Rucăr-Bran, între Munții Bucegi și Piatra Craiului. Granița dintre Imperiul Austro-Ungar și Țara Românescă traversa comuna Fundata, astfel unii dintre localnici aveau locuința într-o țară și adăpostul animalelor în alta, fiind nevoiți să traverseze zilnic granița pentru hrănirea acestora. Este formată din satele Fundata, Fundățica și Șirnea. Fundata reprezintă localitatea situată la cea mai mare altitudine din țară, respectiv la 1360 metri. A fost atestată documentar în anul 1732. An de an au loc diferite evenimente culturale, specifice comunei, precum „Nedeia Munților” (luna iulie) și „Focul lui Sumedru” (luna octombrie), în satul Fundata și „Iarna la Șirnea” (luna ianuarie), „Zilele Șirnei” (luna iunie) și „Focul lui Sumedru” (luna octombrie), în satul Șirnea. Alături de aceste evenimente locale menționate, în cadrul comunei se practică diferite tradiții și obiceiuri reprezentative pentru perioada sărbătorilor de iarnă. Tot aici s-a desfășurat prima competiție de schi de fond din România, la 23 februarie 1930. Se spune că Fundata este localitatea cu cel mai curat aer din România, iar peisajele montane din proximitatea comunei sunt spectaculoase, natura fiind la ea acasă. Turiștii care tranzitează comuna pot cumpăra diferite preparate tradiționale din gospodăriile oamenilor, precum brânză, cașcaval, pastramă etc.

Localizat pe teritoriul comunei Racoș din județul Brașov, în Complexul Geologic Racoș, lacul de Smarald s-a format în fosta carieră Brazi de unde se exploatau roci bazaltice la începutul anilor 2000. Ulterior prin adâncirea carierei s-a ajuns până la pânza freatică și astfel a apărut un mic izvor de apă. Alimentarea lacului se face din izvoare subterane, precipitații și topirea zăpezilor. Are o adâncime maximă de aproximativ 15 – 20 metri. Ecosistemul lacului cuprinde câteva specii de plante și pești. Se spune că localnicii au contribuit la popularea lacului cu pește. Culoarea de ”smarald” a lacului este dată de existența unor alge verzi și a particulelor de rocă aflate în lac care reflectă lumina solară. În timpul zilei, dar și în funcție de anotimp, culoarea lacului se schimbă datorită unghiului de cădere a razelor solare. Pe panoul cu informații despre lac este menționat faptul că scăldatul este interzis.

Printre cele mai spectaculoase drumuri din România, Transfăgărășanul, cunoscut și sub denumirea de DN 7C, are o lungime de aproximativ 150 km și face legătura între două provincii istorice, respectiv Muntenia și Transilvania. Drumul începe din localitatea Bascov, din județul Argeș și se termină în județul Sibiu în apropierea localității Cârțișoara. Timp de opt luni pe an, drumul este închis pe o porțiune de aproximativ 30 km între Piscu Negru (jud. Argeș) și Bâlea Cascadă (jud. Sibiu), din cauza condițiilor climatice nefavorabile, avalanșelor, căderilor de pietre etc. În zona Bâlea Lac, drumul ajunge până la altitudinea maximă de 2042 m. Construcția drumului s-a realizat în perioada martie 1970 – septembrie 1974, iar lucrările au început din ambele capete ale drumului. Au participat numeroși militari din cadrul Regimentului 1 Râmnicu Vâlcea și Regimentului 52 Alba Iulia, dar și alți muncitori atrași de salariul mai mare din acea perioadă. Pe traseul drumului au fost realizate numeroase lucrări de artă precum poduri, viaducte și tuneluri (5 tuneluri). Cel mai lung tunel (Capra-Bâlea) are o lungime de 884 m, o lățime de 6 m, o înălțime de 4,40 m și străpunge Muntele Paltinu. La inaugurarea drumului a participat și președintele Nicolae Ceaușescu. Drumul avea să poarte numele președintelui, însă acesta a refuzat și astfel s-a ajuns la denumirea de ”Transfăgărășan”. Datorită spectaculozității sale realizatorii de televiziune ai emisiunii ”Top Gear” au realizat filmări pe acest drum în anul 2009.

Cetatea Callatis, inclusă în Repertoriul Arheologic Național, se află pe teritoriul actualei localități Mangalia, în județul Constanța. A fost fondată de coloniști greci din Heracleea Pontică și a jucat un rol esențial ca oraș-port și centru comercial și meșteșugăresc în regiune.

Potrivit surselor istorice, cetatea a fost întemeiată spre sfârșitul secolului al VI-lea î.Hr., însă cercetările arheologice sugerează prezența unei locuiri anterioare, datând din secolul al VIII-lea î.Hr. Organizarea acesteia reflecta principiile democrației grecești. Numele „Callatis” provine din greacă și este tradus, în unele interpretări, ca „cea mai frumoasă”. Se consideră că orașul antic a fost construit pe locul unei vechi așezări getice, cunoscută sub numele de Cerbatis sau Acervetis, la îndemnul Oracolului din Delphi.

Complexul arheologic cuprinde 12 obiective, printre care se numără vestigii ale cetății romane și romano-bizantine, o basilică, mai multe necropole, morminte paleocreștine cu inscripții, o necropolă tumulară, urme ale coloniei grecești, ziduri de apărare, mormântul „cu papirus”, un mormânt scitic cu boltă și alte elemente de fortificație, toate clasificate ca monumente istorice de importanță națională.

Situl se află în apropierea falezei Mangaliei, delimitat de repere precum Sanatoriul Balnear, Casa de Cultură, strada Constanței, Geamia Esmahan Sultan și intrarea în portul comercial. Aici pot fi vizitate astăzi rămășițele zidurilor de incintă și fragmente ale edificiului roman. Fostul port antic se află în prezent sub nivelul mării.

Cercetarea acestei zone a atras atenția unora dintre cei mai reputați arheologi români, printre care Vasile Pârvan, Radu Vulpe și Theofil Sauciuc-Săveanu. Mangalia este considerată cea mai veche așezare urbană locuită permanent din România și este singura fostă colonie greacă de origine dorică de pe țărmul vest-pontic.

Denumirea Cetății Histria provine de la numele antic al Dunării, cunoscută de greci sub numele de Istros. Fondată în secolul al VII-lea î.Hr. de coloniști greci din Milet, Histria a cunoscut o continuitate urbană de aproximativ 13 secole, traversând epocii greacă, romană și bizantină. Așezarea era fortificată cu ziduri masive, partea de vest având nu mai puțin de zece turnuri și două porți de acces. Orașul beneficia de o rețea de alimentare cu apă care se întindea pe mai bine de 20 de kilometri, iar infrastructura urbană includea drumuri pavate cu piatră și edificii dedicate activităților culturale și educaționale, inclusiv în domeniul educației fizice.

În perioada greacă, orașul era organizat în două zone principale: acropola și zona civilă, un model arhitectural tipic orașelor antice elene, păstrat până la declinul cetății în secolul al VII-lea d.Hr.

Histria are o importanță aparte în istoria monetăriei, fiind locul unde s-au emis primele monede cunoscute de pe teritoriul actual al României — din argint, cu simbolul local reprezentând un vultur așezat pe un delfin. Primele cercetări arheologice sistematice din zonă au fost demarate în anul 1914, sub conducerea lui Vasile Pârvan.

Astăzi, vizitatorii pot explora Muzeul de Arheologie Histria, unde sunt expuse basoreliefuri, numeroase amfore, altare antice, fragmente arhitecturale precum porțiuni din fațada templului Marelui Zeu, precum și vestigii ale zidului defensiv cu turnuri și bastioane. Printre cele mai bine păstrate ruine se numără templele grecești, străzile pavate, locuințele antice, mai multe basilici creștine din secolul al VI-lea, Templul Afroditei, cel al lui Zeus, Forumul, piața centrală, rețeaua de străzi și chiar fragmente din vechiul sistem de canalizare.

Știați că România are una dintre cele mai vechi tradiții petroliere din lume? Descoperirile arheologice arată că petrolul era folosit pe teritoriul actualei țări încă din Antichitate, iar denumirile „petrol” și „păcură” își au originea în latina vorbită de romani, semn clar că aceste resurse erau cunoscute și exploatate în Dacia.

În Evul Mediu, izvoarele de păcură erau atât de importante încât apăreau în documentele de donație către mănăstiri. Din secolul al XIX-lea, România a devenit un pionier în domeniu: în 1857, Bucureștiul a fost primul oraș din lume iluminat public cu petrol lampant, iar la Ploiești s-a deschis prima rafinărie modernă.

Inventatori români precum Virgil Măgureanu (ventilul de prevenire a erupțiilor) sau Lazăr Edeleanu (rafinarea cu bioxid de sulf) au revoluționat industria petrolului. În perioada interbelică, România se afla în topul mondial al producătorilor de țiței, imediat după SUA, Rusia și Mexic.

Chiar și în deceniile dificile ale războaielor și dictaturii, industria petrolieră românească a continuat să evolueze. În anii ’70, platforma marină Gloria, construită în România, a devenit simbolul capacității noastre tehnologice în forajul submarin.

Astăzi, istoria petrolului românesc nu este doar despre resurse naturale, ci despre viziune, ingeniozitate și curaj. Este o poveste despre oameni care au contribuit decisiv la modernizarea unei națiuni și la consolidarea identității noastre economice. De la torțe din bitum la platforme marine de foraj – România a fost mereu în pas cu vremea (și adesea înaintea ei).

Mănăstirea Corbii de Piatră reprezintă un ansamblu rupestru localizat în satul Jgheaburi, comuna Corbi din județul Argeș. A fost atestată documentar la data de 23 iunie 1512 în perioada lui Neagoe Basarab, dar se presupune că viața monahală a început din timpuri mai vechi, respectiv la începutul secolului al XIV-lea. Biserica nu a fost niciodată restaurată, iar pictura din interiorul său este în stil bizantin. Se spune că este lăcașul cu cea mai veche pictură din Țara Românească, probabil și din România.

Biserica este renumită prin localizare, pictură, dar și prin faptul că are două altare, unul pentru cultul ortodox și unul pentru cel catolic, fiind unică la noi în țară. În vechime biserica era cunoscută sub numele de ”Mănăstirea Meriș”. Mănăstirea a fost săpată într-un perete de stâncă înalt de 30 de metri și lung de aproximativ 15 metri. În stâncă a fost săpat și un spațiu, special realizat pentru domnitorul Neagoe Basarab, ce servea drept divan în aer liber pentru diferite judecăți publice.

Legenda spune că mănăstirea a fost săpată în stâncă de către ”uriașii” ce locuiau pe aceste locuri în trecut, dovada fiind ”Piciorul Uriașului” descoperit în stâncă în curtea așa numitei ”Căsuțe albastre”.

Călușul este un obicei străvechi care se mai păstrează încă în anumite sate din Oltenia și Muntenia. Reprezintă un dans popular românesc jucat de bărbați de diferite vârste în săptămâna Rusaliilor între răsăritul și apusul soarelui. Denumirea provine de la cuvântul ”Căluș” și reprezintă partea realizată din lemn de la frâul calului. Dansul este realizat de un grup format dintr-un număr impar de dansatori, bărbați, acompaniați de un acordeonist și un violonist. Călușarii sunt așezați într-o ordine ce este respectată cu strictețe astfel: mut, vătaf, ajutor de vătaf, călușari și stegar. Vătaful a moștenit ritualul (diferite descântece și pașii de dans) de la strămoșii săi, el fiind cel care iniția ulterior tinerii.

Călușarii sunt îmbrăcați în straie specifice de sărbătoare formate din pălării colorate, cămăși brodate, pantaloni populari cu ciucuri și clopoței, iar în picioare purtau diferite încălțări. În mijlocul grupului de călușari este mutul, acel om mascat ce are un rol foarte important. El intervenea în grupul de călușari atunci când  aceștia oboseau, datorită mișcărilor din timpul dansului și intervenea prin diferite mișcări comice, dând astfel posibilitatea unui timp scurt de repaus călușarilor.

Grupul de călușari merge din casă în casă pentru a aduce sănătate și prosperitate localnicilor. Legenda spune că nu trebuie să te cerți cu cineva în acea zi, iar cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor este ”luat din Rusalii” și pedepsit de ”lele”. ”Lelele” sunt ființe fantastice ce se regăsesc prin văzduh și iau mințile oamenilor. Pe durata sărbătorii Rusaliilor sunt interzise activitățile la câmp sau în gospodărie.

Stațiunea Băile 1 Mai este localizată în comuna Sânmartin din județul Bihor, în apropiere de orașul reședință Oradea. Este o stațiune balneoclimaterică de interes național, se află la o altitudine de 140 m și are un microclimat cu veri calde și ierni blânde (temperatura medie anuală este de 10,5°C, iar cantitatea medie anuală de precipitații de 650 mm). Stațiunea este situată în Câmpia înaltă a Miersigului și străbătută de pârâul Peța.

Datorită climatului favorabil, a nămolului și a izvoarelor minerale, termale, calcice, sulfatate descoperite pe teritoriul său, stațiunea a devenit cunoscută pentru tratarea diferitelor afecțiuni medicale. Se remarcă și prin prezența unei specii tropicale de plante – Lotusul Termal (Nymphaea Lotus Thermalis) – declarată monument al naturii.

Tot aici regăsim ”Lacul termal cu nuferi” și ”Rezervația Naturală Pârâul Peța” ambele declarate monumente ale naturii. În decursul timpului, stațiunea a fost cunoscută sub diferite denumiri precum: ”Băile Sf. Ladislau”, ”Băile Episcopiei”, ”Băile de la Haieu” etc.

La 9 mai 1877, a fost proclamată Independența României, oficializată a doua zi de principele Carol I și câștigată prin participarea românilor la războiul ruso-turc din 1877-1878, devenit pentru noi Războiul de Independență? La 10 mai 1881, a avut loc festivitatea de încoronare a Regelui Carol I, ca urmare a obținerii Independenței, România devenind Regat?

Coroana de Oțel a regilor României a fost realizată din oțelul unui tun capturat la Plevna, în timpul Războiului de Independență și a fost schițată în tuș de pictorul Theodor Aman? În septembrie 1912, la Sala Eforie, a avut loc premiera filmului Independența României, primul lungmetraj românesc, un proiect avangardist al epocii? 

Barajul Vidraru a fost construit în perioada 1960 – 1966, pe râul Argeș, între Munții Frunții (vest) și Munții Ghițu (est), pentru producția de energie electrică, irigații și prevenirea inundațiilor. Are o înălțime de 166,6 m fiind cel mai înalt, dar și cel mai mare baraj arc din țară. Lungimea coronamentului este de 307, iar grosimea acestuia este de 25 m la bază și 6 m la coronament. Pentru construcția barajului s-au utilizat 480 000 m³ de beton. Centrala are o putere instalată de 220 MW și este amplasată subteran la 104 m sub nivelul râului Argeș.

Lacul de acumulare Vidraru are o suprafață de 870 ha, o lungime de 14 km și o adâncime de 155 m. Colectează apa râurilor Capra, Buda și ale altor afluenți. Pe lac există un debarcader de unde se pot face plimbări cu vaporașul, iar pe baraj se pot practica sporturi extreme precum bungee jumping.

Lângă Barajul Vidraru este amplasat Monumentul electricității sau „Omul de Fier”, opera sculptorului Constantin Popovici. Statuia are 10 m înălțime și a fost finalizată în anul 1970.

Sfântul Gheorghe, pe care l-am celebrat săptămâna trecută, în data de 23 aprilie, este ocrotitorul ostașilor și simbol al curajului, iar imaginea sa învingând balaurul apare pe unele dintre cele mai emblematice biserici medievale din Moldova?

Biserica Sfântul Gheorghe a Mănăstirii Voroneț a fost ctitorită de Ștefan cel Mare, în 1488, în doar trei luni și trei săptămâni, conform pisaniei bisericii, iar pe contrafortul sudic al acesteia se găsește una dintre cele mai impresionante reprezentări ale Sfântului Gheorghe omorând balaurul?

Biserica mănăstirii Voroneț este adesea numită „Capela Sixtină a Estului” datorită frescelor și a culorii albastre unice, care încă se păstrează foarte bine?

Mănăstirea Voroneț face parte din patrimoniul mondial UNESCO, încă din 1993, alături de alte șapte biserici din Bucovina, constituind grupul „Bisericile pictate din nordul Moldovei”? (Churches of Moldavia – Videos – UNESCO World Heritage Centre)